Conceptul de „oraș rezilient” a devenit central în discursul urbanistic contemporan. Un oraș rezilient este acela care poate răspunde și se poate adapta rapid la schimbările climatice, la presiunile sociale și economice, dar și la nevoile comunităților sale. În acest context, arhitectura peisageră joacă un rol esențial, fiind una dintre disciplinele care pot oferi soluții integrate, sustenabile și adaptabile.
Parcurile, coridoarele ecologice și grădinile urbane formează infrastructura verde a orașelor. Acestea reduc efectul de insulă de căldură, contribuie la calitatea aerului și devin spații sociale vitale. În București și alte orașe din România, dezvoltarea unor astfel de structuri devine tot mai urgentă.
Piațetele, esplanadele și parcurile urbane trebuie să răspundă simultan la nevoile de recreere, mobilitate și interacțiune. Designul peisager poate transforma un simplu spațiu de tranzit într-un loc de întâlnire și de identitate comunitară.
Gestionarea resurselor de apă este crucială. Soluțiile de tip „water-sensitive design” – grădini pluviale, suprafețe permeabile, sisteme de retenție – reduc riscul de inundații și susțin biodiversitatea urbană.
Un oraș rezilient nu se construiește doar prin proiecte de infrastructură, ci și prin participarea locuitorilor. Co-designul spațiilor publice aduce soluții mai relevante și creează un sentiment de apartenență.
Peisagistica urbană nu este doar estetică, ci și strategie. Prin infrastructură verde, spații multifuncționale și soluții adaptate naturii, arhitectura peisageră devine un instrument fundamental pentru construirea unor orașe mai echilibrate și mai pregătite pentru provocările viitorului.
